Autor: Aiana Petrov

Salut dragă jucător, Aiana sunt. Astăzi vom aborda un subiect destul de interesant și anume cum a evoluat piața de cazino online în ultimii ani. Dacă cu puțin timp în urmă dominau sălile fizice de joc și pariuri, astăzi asistăm la o migrare masivă în mediul online. De asemenea observăm o consolidare a operatorilor mari și o presiune tot mai evidentă din partea instituțiilor de reglementare pentru creșterea nivelului de responsabilitate.

➜Cum arată piața de gambling în 2025

Potrivit analizelor recente, piața jocurilor de noroc din România este estimată în 2025 la aproximativ 2,5 – 3,5 miliarde USD, fiind împărțită astfel:

✔️ Pariuri Sportive (Sports Betting): conform statisticelor, acesta este segmentul dominant al industriei și reprezintă aproximativ 58% din piață. 

✔️ Cazino online & jocuri de noroc: ocupă locul al doilea si reprezintă circa 36-40% din totalul pieței. S-au mizat peste 1 miliard de euro doar în prima jumătate a anului 2025, numai în acest segment.

✔️ Loteria și Bingo: au o prezență limitată în piață, dar stabilă, cu o evoluție treptată către platformele digitale gestionate de Loteria Română.

➜Cum arată piața de cazino online în 2025

În 2025, piața jocurilor de noroc online din România este una matură și intens monetizată. Are  un nivel ridicat de penetrare și o cheltuială medie semnificativă per utilizator. În același timp, creșterea fiscalității începe să preseze marjele de profit, accelerând consolidarea în jurul operatorilor mari, licențiați și bine capitalizați.

Piața jocurilor de noroc din România în cifre

Probabil faptul că organizațiile responsabile de buna funcționare a jocurilor de noroc au asprit reglementările ar trebui să ne sperie, dar scenariile nu sunt atât de pesimiste precum par.

Faptul că păcănele fizice și-au pierdut din popularitate au făcut ca sloturile online să prindă puteri și să acapareze piața. România s-a consolidat rapid ca una dintre cele mai active piețe de gambling din Europa Centrală și de Est. Piața autohtonă a crescut constant în ultimul deceniu, susținută de expansiunea platformelor online, de dezvoltarea tehnologică și de modernizarea operatorilor tradiționali.

România devine astfel o piață medie ca mărime în Europa, dar extrem de activă în digital, comparabilă cu state mult mai mari în ceea ce privește ritmul de adoptare tehnologică.

Profilul jucătorilor și schimbarea comportamentului de consum

Jocurile de noroc rămân un contributor important la bugetul de stat prin taxele de licențiere, autorizare și impozitele pe veniturile jucătorilor. În plus, sectorul generează zeci de mii de locuri de muncă directe și indirecte, atât în sălile de joc, cât și în domenii conexe: IT, marketing digital, financiar-contabil, verificări tehnice și servicii de suport.

Mai mult, dezvoltarea segmentului online a impulsionat creșterea companiilor românești de software, unele dintre ele devenind furnizori regionali de soluții pentru industria gamblingului. În același timp, costurile de conformitate cresc, ceea ce pune presiune pe operatorii mici, care în multe cazuri sunt nevoiți să se retragă sau să se consolideze.

România în comaparație cu piața globală

La nivel global, industria jocurilor de noroc online continuă să crească într-un ritm accelerat. Raportările internaționale arată că piața globală de online gambling a generat peste 78 de miliarde de dolari în 2024, iar estimările pentru 2030 depășesc 150 de miliarde, cu o creștere anuală medie de aproximativ 12%.

Segmentul dominant este reprezentat de pariurile sportive, care constituie aproape jumătate din veniturile globale, un trend vizibil și în România.

Statele Unite este în prezent principalul motor de creștere al industriei. Liberalizarea pariurilor sportive a alimentat profituri-record pentru marii operatori, iar companii precum FanDuel, parte a grupului Flutter, anticipează creșteri de peste 30% după 2025.

În Europa, trendul este diferit: majoritatea statelor implementează reglementări stricte pentru publicitate și limitarea accesului la jocuri. De exemplu, în Australia s-a interzis utilizarea cardurilor de credit pentru jocurile de noroc online începând cu 2024, măsură care, surprinzător, nu a afectat semnificativ operatorii, consumatorii migrând rapid către metode alternative de plată.

În acest peisaj, România se aliniază țărilor care caută un echilibru între dezvoltarea economică și protecția cetățenilor: o industrie de dimensiuni medii, dar foarte activă online, cu reglementări tot mai stricte în ceea ce privește publicitatea și accesul la jocuri.

Creșterea fenomenului crypto casinos

Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale ultimilor ani este explozia platformelor de gambling bazate pe criptomonede. În 2024, acestea au generat venituri estimate la 81,4 miliarde de dolari, de cinci ori mai mult decât în 2022, potrivit unui raport publicat de Financial Times.

Spre deosebire de operatorii tradiționali, platformele crypto funcționează adesea în afara reglementărilor locale, acceptă jucători din toate colțurile lumii prin VPN și nu impun verificări stricte de identitate. Această lipsă de control ridică îngrijorări majore pentru autorități, deoarece facilitează dependența, spălarea banilor și accesul minorilor.

În România, accesul la aceste platforme nu este interzis, dar nu există un cadru legal pentru ele. ONJN nu poate controla operatorii neautorizați, ceea ce reprezintă o provocare pentru protecția jucătorilor.

Jocuri de noroc responsabile: o prioritate în 2025

Pe măsură ce industria crește, crește și responsabilitatea ei. Jocurile de noroc trebuie privite ca o formă de divertisment, nu ca o sursă de venit, iar operatorii sunt obligați să adopte măsuri eficiente pentru protejarea jucătorilor vulnerabili.

Platformele online implementează tot mai des instrumente precum ⤵️

Aceste măsuri sunt nu doar recomandate, ci și cerute de ONJN, iar operatorii care nu le aplică riscă sancțiuni severe.

Perspective pentru anii 2026-2030

Privind spre viitor, industria jocurilor de noroc din România pare să se îndrepte spre un ecosistem tot mai digital, mai concentrat și mai reglementat.

Online-ul ar putea ajunge să reprezinte până la 75% din totalul pieței până în 2030, în timp ce numărul sălilor de joc tradiționale va continua să scadă. Operatorii mici vor fi probabil absorbiți de companii mai mari, pe fondul creșterii costurilor de licențiere și conformitate.

Se anticipează, de asemenea, o înăsprire a regulilor privind publicitatea, similar cu modele adoptate deja de Franța, Italia sau Spania. În paralel, inteligența artificială va juca un rol tot mai important în detectarea comportamentelor de risc și în prevenirea fraudelor.

De aceea putem spune că România se află într-un proces de maturizare accelerată, în care digitalizarea, reglementările și schimbarea comportamentului de consum se împletesc într-un mod decisiv. Deși piața continuă să aducă venituri importante la bugetul de stat și stimulează dezvoltarea unor sectoare tehnologice conexe, provocările nu lipsesc.

Închiderile de săli de joc, restricțiile de publicitate și apariția platformelor nereglementate reprezintă doar câteva dintre presiunile cu care se confruntă operatorii. Totuși, cei care investesc în tehnologie, transparență și joc responsabil au șanse să rămână competitivi într-o piață care devine tot mai sofisticată și mai bine supravegheată.